S-a făcut mare caz de investitorii germani atraşi de către Klaus Iohannis pe meleaguri sibiene. Aceştia ar fi venit, chipurile , datorită numelui german - cam stâlcit, la drept vorbind, fiindcă in germana literară corect ar fi fost Johannes! - al primarului sibian. Nu a fost decât o intoxicare, specifică „maşinii de propagandă" aflate permanent la datorie, care l-a umflat, ca pe un balon de săpun, pe mediocrul „premier de o noapte"...peste noapte. Iată a stăteau lucrurile în 2007, anul de vârf al municipiului Sibiu, când acesta a deţinut, alături de Luxemburg, titlul de Capitală Culturală a Europei, conform agenţiei de ştiri „Rompres": „Printre cei mai importanţi investitori germani direcţi în sectorul industrial din România se numără producătorii de componente auto Draxlmaier, INA Schaeffler, ThyssenKrupp, Leoni Wiring Systems, Continental, companii care au creat zeci de mii de locuri de muncă în zonele in care au investit, a spus oficialul roman (N.R.: Vladimir Ciobănaşu, ministru consilier în cadrul Ambasadei României din Germania). Cei mai mulţi au preferat însă locaţiile din vestul ţării, motivaţia principală fiind apropierea de graniţa cu UE." (,,Investiţiile germane în România, peste 1,75 miliarde euro" - 21 Ianuarie 2008, Rompres).

Şi uite aşa am păşit în anul 2010, în virtutea inerţiei, fără dorinţe sau speranţe, aşa cum ar fi normal, fără planuri de viitor aşa ca altădată. Încep să fiu năpădită  doar de o pornire ciudată, pe care nu pot să o înţeleg exact  şi poate o percep mai amplificat decât ar fi normal...lupta pentru  supravieţuire!

Am ajuns obsesiv să mă gândesc de câţiva ani la un singur lucru şi, cu riscul că mă repet, vi-l reamintesc şi domniilor voastre : ÎN ROMANIA ORICE POATE SĂ FIE POSIBIL!Nimeni nu-ţi mai garantează nimic: nici loc de muncă, oricât de harnic sau implicat ai fi, nici sănătate, speculaţiile privind bolile provocate sunt în floare, nici protecţie socială şi - ce este mai grav! - nici măcar dreptul la proprietate privată. Te uiţi, uimit, cum unii ajung să piardă case pentru neplata unei banale facturi de telefon, tot mai mulţi bătrâni sunt amăgiţi de persoane „binevoitoare" cu câte un contract de întreţinere, care până la urmă se dovedeşte a fi o păcăleală...Şi mai grav este faptul că unii pierd case şi terenuri fără să aibă habar măcar că în spatele lor se întocmesc acte false, menite sa-i lase pe drumuri. În unele cazuri apar şi „victime colaterale".

Cu adevărată satisfacţie am citit astăzi un articol din „Opinia Timişoarei" în care este vorba despre Asociaţia Proprietarilor din Zonele Rezidenţiale din Timişoara (APZR), care a reuşit să anuleze două Hotărâri ale Consiliului Local, care permiteau dezvoltatorilor imobiliari să construiască blocuri printre casele din zonele rezidenţiale ale oraşului.  Asociaţia respectivă a reuşit să impună mai multe modificări în noua lege a urbanismului, astfel că posibilităţile dezvoltatorilor de a mai ridica blocuri pe lângă şi printre case sunt reduse foarte mult, iar cererile pentru obţinerea uneor autorizaţii de construcţii foarte atent analizate. Acum, astfel de construcţii mai pot fi autorizate şi ridicate doar prin Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri) şi nu prin Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD-uri).

Luni, 4 ianuarie, ştirile de presă au relevat  că, începând cu ziua respectivă, Administraţia Siguranţei Transporturilor din Statele Unite a început să aplice măsuri adiţionale de control a siguranţei, pe toate aeroporturile din lume, la orice pasager cu paşaport din ţările calificate de Departamentul de Stat ca „ţări  care promovează terorismul", între care, în mod arbitrar şi injust, este inclusă Cuba, alături de Iran, Siria şi Sudan, precum şi alte ţări considerate „de interes", care sunt: Afganistan, Algeria, Irak, Liban, Libia, Nigeria, Pakistan, Arabia Saudită, Somalia şi Yemen. De asemenea, măsurile vor fi aplicabile oricărei persoane care face escală în aceste 14 ţări.

Ardelenii pretind că sunt oameni înţelepţi şi docili. Conflictele izbucnite în această parte a ţării ating, câteodată, proporţii inimaginabile. Noi, ca spectatori, când asistăm la aceste dispute, indiferent de natura lor, rămânem resemnaţi. Probabil pentru că s-a creat un fel de mit în privinţa Ardealului şi ardelenilor! Oare suntem prea laşi sau suficient de comozi în gândire ca să privim dincolo de aparenţe, dincolo de faţadă? Însă în toate aceste conflicte sunt şi „actori" nevinovaţi... Ei încearcă să-şi facă dreptate cu „armele" legii! Iar astăzi, ştim cu toţii că această abordare a rămas doar o himeră şi ai toate şansele să mori cu zile şi cu legea în mână.

 Rândurile de faţă sunt scrise dintr-un impuls polemic, stârnit de numărul tot mai mare al referinţelor stupide care apar în presa românească şi pe la autori mai căzniţi, având ca ţintă comportamentul „mioritic" al ciobănaşului sau alte aspecte ale celebrului text. Paharul răbdării s-a fost umplut când am auzit de Nicolae Manolescu, de însuşi Nicolae Manolescu, că ar fi scris undeva sau a afirmat cândva, că Mioriţa ar trebui inclusă în opera poetică a lui Vasile Alecsandri... Chip, Doamne, că Alecsandri ar fi „stilizat-o" într-atât încât nu mai aparţine folclorului, sufletului etnic românesc etc., ci a devenit o creaţie - o capodoperă, ce-i drept, a unui autor anumit, numitul Vasile Alecsandri!...

Nota redacţiei:

După lecturarea materialului, a cărui sursă este indicată în final, citiţi şi osanalele echipei de „documentarişti" germani din publicaţia sibiană „Turnul Sfatului". Singurul comentariu pe care-l facem: reportajul realizat de germani, din articolul semnat de Traian Deleanu, trebuia să încununeze numirea lui Klaus Iohannis ca premier al României. Alegătorii români au dorit altceva! Dumnezeu le-a luminat minţile.

TRADUCERE:

Impactul germanilor în Est 2009/10/16

SIBIU / BUCUREŞTI (reportaj propriu) - Conducătorul uneia din organizaţiile "Germandom" din reţeaua germană de politica externă este centrul unei crize guvernamentale româneşti. Opoziţia din România doreşte numirea primarului de Sibiu, Klaus Johannis, pe locul rămas vacant al primului-ministru, în urma răsturnării sale de către opoziţie la începutul săptămânii.

Imaginea ilustră a lui Titu Maiorescu, despre care şi noi am învăţat şi am crezut că a fost „cineva" în istoria şi cultura noastră Românească, constituie, de fapt, un tablou fals, care a fost confecţionat doar ca să-l pună în lumină bună pe acest francmason.

 Patriotul Mihai Eminescu: martir ucis la comanda francmasoneriei

 Istoria oficială a vieţii lui Mihai Eminescu a impus un şablon convenabil. Conform acestuia, Eminescu ar fi fost o fiinţă labilă, neadaptată, pierdută în lumea sa de poet şi ar fi murit nebun, bolnav de sifilis şi alcoolic.